Către:

Colegiul-Pacientilor-POCA
Informatii generale

Asociatia Colegiul Pacientilor implementeaza proiectul ”Dezvoltarea capacitatii Asociatiei Colegiul Pacientilor de a se implica in formularea si promovarea de alternative la politicile de sanatate publica initiate de Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate”

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), Axa Prioritară: Administrație publică și sistem judiciar, Operațiunea Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și institutii publice aferente obiectivelor specifice din documentul de politică publică „Strategia Națională de Sănătate 2014 – 2020”.

Obiectivul general al proiectului vizeaza Dezvoltarea capacitatii Asociatiei Colegiul Pacientilor de a se implica in formularea si promovarea de alternative viabile la politicile de sanatate publica initiate de Guvernul Romaniei prin Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate precum si prin Consiliile locale ce administreaza infrastructura medicala, alternative ce doresc sa vina in sprijinul dezvoltarii de sisteme si standarde comune
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Imbunatatirea procesului legislativ din sanatate prin implicarea Asociatiei Colegiului Pacientilor in formularea de 3 propuneri de politici publice de sanatate ca si alternative la politica de sanatate publica (domeniile amulatoriu, paraclinice, spitalizare, etc)
2. Elaborarea de propuneri ce sa vina in sprijinul cetatenilor in ceea ce priveste simplificarea procedurilor birocratice si administrative din sanatate si cresterea calitatii actului medical in cadrul unitatilor medicale administrate de autoritatile publice locale.
3. Sustinerea sistemului de sanatate prin avansarea unor propuneri care sa faciliteze accesul la serviciile medicale si sa simplifice legislatia existenta in sanatate.

Valoarea totala a proiectului este de 990.386,62 lei, din care valoare eligibila nerambursabila din FSE 815.275,85 lei, valoare eligibila nerambursabilă din bugetul naţional 155.303,07 lei şi cofinanţare Asociatia Colegiul Pacientilor 19.807,70 lei. Proiectul este implementat în perioada 7 septembrie 2018-6 septembrie 2019. Codul MySMIS al proiectului este 110676.

DESCRIEREA PROBLEMEI

Anexa 17 din Normele meodologice din 27 martie 2018 de aplicare in anul 2018 a Hotărarii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii si a Contractului-cadru care reglementeaza conditiile acordarii asistentei medicale, a medicamentelor si a dispozitivelor medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anii 2018-2019, stabileste conditiile acordarii pachetului de baza de servicii medicale in ambulatoriul de specialitate pentru specialitatile paraclinice, respectiv Lista investigatiilor paraclinice-analize de laborator.

Conform acestei liste, CNAS bugeteaza si deconteaza serviciile medicale de laborator in ambulatoriu pornind de la o lista de 98 teste decontabile in limita unui plafon financiar ce se consuma in primele zile ale fiecarei luni, lasand zeci de mii de oameni fara posibilitatea efectuarii unor teste vitale.

Desi suma alocata pentru analize gratuite a crescut in ultimii ani, plafoanele financiare alocate se dovedesc insuficiente, generand nemultumire si revolta din partea pacientilor asigurati. Acestia sunt de multe ori in imposibilitatea asteptarii unei viitoare programari si se vad nevoiti sa le efectueze contra cost, uneori la preturi mai mari decat ce deconteaza Casa de Asigurari de Sanatate.
In Romania, din cele 18 milioane de asigurati ai sistemului de sanatate, doar jumatate sunt si contribuabili. Din datele Institutului National de Statistica 5 milioane sunt salariati, aproximativ 400.000 mii sunt liberi profesionisti, patroni, etc., iar din restul de 3, 5 milioane de persoane populatie activa, aproximativ 1,6 milioane sunt asigurati ca persoane in intretinere, membrii ai familiilor beneficiare de ajutor social sau someri.

Pacientii care isi platesc ani de zile lunar contributiile la asigurarea de sanatate, aproximativ 300 lei, daca vor sa isi faca o data pe an analize medicale gratuite, se lovesc de epuizarea rapida a plafoanelor alocate, sau de asteptari de luni de zile in cautarea unui laborator care sa mai aiba fonduri.

Desi numarul laboratoarelor medicale a crescut de la 397 in anul 2000 la peste 2000 in 2019, cele private fiind in numar dublu fata de cele de stat, fondurile raman insuficiente, fiind impartite pe judete prin aplicarea unor criterii neclare, in functie de istoric, de cat a consumat in ultimii 2 ani fiecare judet, precum si de capacitatea fiecarui presedinte CAS de a acumula fonduri.

Solutiile propuse vizeaza scoaterea plafoanelor de laborator si introducerea plafoanelor pentru cei care prescriu analizele de laborator, astfel incat sa fie reglementat principiul conform caruia banul sa urmeze pacientul si nu invers.

SCOPUL SI OBIECTIVELE POLITICII PUBLICE

Scopul:
• facilitarea accesului pacientilor la un numar sporit de analize gratuite de laborator
• imbunatatirea starii de sanatate a populatiei
• degrevarea spitalelor de internari pentru efectuarea de investigatii de laborator in scopul stabilirii unui diagnostic, in conditiile in care plafoanele pentru analizelor gratuite in ambulator se epuizeaza inca de la inceputul perioadei alocate.

Obiectiv: cresterea starii de sanatate a populatiei, reducerea impactului negativ asupra starii de sanatate a pacientilor asigurati si asupra sistemului de sanatate din Romania.

BENEFICIARII POLITICII
Beneficiar 1: pacientii
Beneficiar 2: laboratoarele de analize medicale
Beneficiar 3: Ministerul Sanatatii si CNAS

OPTIUNI DE SOLUTIONARE A PROBLEMEI

Optiunea 1. Status quo- neinterventia in situatia existenta

Optiunea 2. Eliminarea cu efect imediat a plafoanelor pentru testarile bacteriologice si antibiograma si eliminarea conditionarii eliberarii antibioticelor decontate de CNAS de existenta testarii bacteriologice si a antibiogramei precum si stabilirea de reguli clare de utilizare a diverselor generatii de antibiotice utilizand antibiograma ca referinta.

Eliminarea in urmatoarele 12 luni a plafoanelor pentru analize de laborator pentru o gama de minim 300 cele mai frecvente teste si reguli de accesare printr-un program national a analizelor speciale (peste 12 000) pe baza de dosar.

Analiza optiunii 1: Status quo- neinterventia in situatia existent

Argumentare: In acest moment CNAS bugeteaza si deconteaza serviciile medicale de laborator in ambulatoriu pornind de la o lista de 98 teste decontabile in limita unui plafon financiar total insuficient ce se consuma in primele zile ale fiecarei luni, lasand zeci de mii de oameni fara posibilitatea efectuarii unor teste vitale.

Peste tot in tara pacientii si medicii se plang de faptul ca trimiterile pentru analize de laborator decontate CNAS sunt onorate doar in primele zile din luna pentru ca doar pentru atat ajunge plafonul.

S-a ajuns in situatia aberanta in care medicii prescriu medicamente scumpe si antibiotice fara o investigatie paraclinica care sa dovedeasca necesitatea sau diagnosticul de certitudine. In cazul antibioticelor acest lucru conform Organizatiei Modiale a Sanatatii echivaleaza cu un genocid si pune in pericol insasi viata pe pamant datorita cresterii rezistentei bacteriene la antibiotice folosite incorect sau inutil.

Plafonarea gamei de teste a dus la deprofesionalizarea corpului medical, interesul scazut al pacientilor si medicilor pentru un diagnostic de certitudine si un consum exagerat de medicamente. Astfel diagnosticul de certitudine a devenit accesibil doar celor ce isi permit sa il plateasca din propriul buzunar.

In mod paradoxal si contrar principiilor unei asigurari care preia riscul atunci cand nu poti sustine costul, lista de analize decontata de CNAS contine cele mai ieftine teste si nici unul nu are pretul in mai mare de 65 lei majoritatea avand un pret de pana in 30 lei.

In cazul antibioticelor situatia este grava si consideram necesara sesizarea organismelor internationale si luarea unor masuri urgente pentru ca practica din Romania este de a trata pacientul cu un antibiotic cat mai puternic de la primul simptom asociat unei patologii ce ar justifica un astfel de tratament fara necesitatea unui diagnostic de certitudine in baza antibiogramaei. Utilizarea antibiogramei este sporadica si rar utilizata pentru a folosi antibiotice de generatie veche dar eficiente conform analizei.

Neajunsuri: Stabilirea unui numar insuficient de teste decontabile fata de nevoile pacientilor, alocarea de plafoane insuficiente in baza unor criterii necorelate cu realitatea datelor privind numarul real al persoanelor asigurate, alocarea fondurilor pe regiuni geografice pe baza unor criterii insuficiente care vizeaza doar resursele si calitatea.

Lipsa unei proceduri clare de administrare a antibioticelor, obligativitatea utilizarii antibiogramei pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine, anterior prescrierii de antibiotice.

Deprofesionalizarea corpului medical, scaderea interesului pacientului si al medicului in stabilirea unui diagnostic de certitudine, cresterea consumului de medicamente si pierderea increderii pacientilor in sistemul medical romanesc, in ultima instanta.

Beneficii: Aceasta optiune are beneficii reduse, pentru un numar limitat de pacienti atata timp cat plafoanele pentru analize gratuite se epuizeaza inca de la inceputul lunii iar pacientii asigurati sunt nevoiti sa suporte integral costul analizelor de laborator legal prevazute.
De asemenea, numarul limitat de teste prevazut in Anexa 17 la Contractul Cadru CNAS, nu acopera nevoia de sanatate publica a populatiei, in conditiile in care se constata o crestere a afectiunilor complexe pentru care stabilirea unui diagnostic de certitudine este obligatorie.

Impact fiscal: Nu exista impact fiscal.

Impact administrativ: Ministerul Sanatatii si CNAS sunt institutiile care reglementeaza si monitorizeaza elaborarea plafoanelor si a listelor de investigatii de laborator.

Impact social: Optiunea are un impact social negativ, in sensul scaderii increderii pacientilor in sistemul de sanatate si in medici. Pe de alta parte, pacientii asigurati nu pot avea acces la serviciile de sanatate legal prevazute.
Riscuri: Exista riscul reducerii in continuare a accesului pacientilor asigurati la analize gratuite legal prevazute, impactului negativ asupra starii de sanatate a populatiei, pierderii increderii in sistemul de sanatate romanesc.

Analiza optiunii 2: Eliminarea cu efect imediat a plafoanelor pentru testarile bacteriologice si antibiograma si eliminarea conditionarii eliberarii antibioticelor decontate de CNAS de existenta testarii bacteriologice si a antibiogramei precum si stabilirea de reguli clare de utilizare a diverselor generatii de antibiotice utilizand antibiograma ca referinta.

Eliminarea in urmatoarele 12 luni a plafoanelor pentru analize de laborator pentru o gama de minim 300 cele mai frecvente teste si reguli de accesare printr-un program national a analizelor speciale ( peste 12 000 in acest moment ) pe baza de dosar.

Argumentare: Datorita faptului ca pacientii nu ajung in timp util sa isi faca testele de laborator necesare, fie din cauza absentei plafonului sau pentru ca nu au resurse financiare sa isi efectueze diversele testari de laborator din fonduri proprii, consumul haotic si exagerat de medicamente decontate CNAS obtinute prin presiune asupra medicului a luat amploare si genereaza costuri foarte mari sistemului public de asigurari. Este absolut necesara corelarea tratamentelor medicamentoase cu diagnosticul de certitudine.

Pentru ca accesul la investigatii este greu sau costisitor, multi pacienti amana foarte mult mersul la medic ajungand prea tarziu atunci cand boala nu mai poate fi prevenita, sau ajung sa aglomereze spitalele, ori abordeaza medicul atunci cand patologia a avansat mult chiar s-a cronicizat si costul CNAS cu acel pacient creste foarte mult in special prin consumul de medicamente.

Foarte multe internari in spitale sunt de fapt internari cu scopul stabilirii unui diagnostic de certitudine si pentru efectuarea unor investigatii de laborator si /sau imagistice pentru care nu exista plafon in ambulatoriu.

Pentru ca medicii de familie au ajuns sa prescrie antibiotice de ultima generatie la cea mai mica raceala este deja notoriu in randul familiilor cu copii mici dulapul plin de antibiotice lasate sa expire de parintii care nu au incredere in medici si medicina bazata pe ” flerul ” doctorului si ajung sa isi trateze copiii fara ele cu success.

Actiunile propuse pentru aceasta optiune: Reglementarea prin modificarea Anexei 17 din Normele meodologice din 27 martie 2018 de aplicare in anul 2018 a Hotărarii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii si a Contractului-cadru care reglementeaza conditiile acordarii asistentei medicale, a medicamentelor si a dispozitivelor medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anii 2018-2019, care stabileste conditiile acordarii pachetului de baza de servicii medicale in ambulatoriul de specialitate pentru specialitatile paraclinice, respectiv Lista investigatiilor paraclinice-analize de laborator.

Neajunsuri: Nu exista neajunsuri pentru optiunea data.

Beneficii: Optiunea data ofera garantia asigurarii starii de sanatate a pacientilor asigurati

Impact fiscal: Aceasta optiune are impact fiscal

Impact administrativ: Ministerul Sanatatii si CNAS ca si institutii de reglementare, monitorizare si control in sistemul de sanatate, dispun de cadrul legal si administrativ pentru a-si exercita functiile in cazul acestei optiuni si data fiind lipsa schimbarilor majore de ordin administrativ proprii acestei optiuni, nu va avea nevoie de resurse umane sau financiare aditionale pentru implementarea optiunii date.

Impact social: Aceasta optiune are un impact social pozitiv fiind in consonanta cu necesitatile pacientilor asigurati si medicilor pe de o parte si cu cerintele partenerilor sociali, inclusiv sindicatele din sanatate pe de alta parte, situatie confirmata de ultimile evenimente sociale.

SINTEZA PROCESULUI DE CONSULTARE

Procesul de consultare a fost initiat de Asociatia Colegiul Pacientilor Bucuresti in cadrul proiectului ”Dezvoltarea capacitatii Asociatiei Colegiul Pacientilor de a se implica in formularea si promovarea de alternative la politicile de sanatate publica initiate de Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate”. Partile participante la proces au reprezentat asociatii de pacienti din cele patru regiuni ale tarii, reprezentanti ai directiilor de sanatate publica din tara, reprezentanti ai partenerilor sociale si ai sindicatelor, reprezentanti ai medicilor de familie si specialisti, cadre universitare. In procesul colectarii datelor si analizei optiunilor au fost organizate mai multe mese rotunde si workshopuri, in cele patru regiuni ale tarii, care s-au soldat cu exprimarea unor opinii concrete privind optiunile de propuneri de politici alternativa la politica publica de sanatate.

In cadrul workshopului din data de 4.082019 au fost prezentate rezultatele preliminarii ale impactului optiunilor identificate, participantii avand posibilitatea de a-si expune parerile asupra analizei efectuate.

In procesul de consultare parerile celor prezenti au fost unanime in privinta necesitatii cresterii numarului analizelor de laborator gratuite, eliminarii plafoanelor financiare si de tipologie, elaborarii unei proceduri clare de adminstrare a antibioticelor.

OPTIUNEA RECOMANDATA

Cele doua optiuni de alternativa au fost evaluate comparativ prin prisma impactului pe care il pot avea. Avand in vedere impactul preonderent pozitiv al optiunii 2 din toate punctele de vedere evidentiate, consideram ca aceasta este optiunea recomandata.

Petita a atins numarul maxim de semnături
0
din de semnături

Comentarii recente